Pe scurt: comparația corectă NU se face doar la „câți cm”, ci la rezistența termică (R-value) + etanșeitate + durabilitate în timp. De aceea, în multe situații, spuma poliuretanică (celulă închisă) oferă aceeași performanță la grosime mai mică și aduce un bonus greu de egalat: strat continuu, fără punți termice.
R-value pe scurt (de ce „cm” pot păcăli)
- R-value = grosime / λ (conductivitate termică)
Cu cât R este mai mare, cu atât izolația e mai bună. - Materiale diferite au λ diferit:
- Spumă celulă închisă: ~0,022–0,024 W/mK (foarte bun)
- Vată bazaltică/minerală: ~0,037–0,041 W/mK
- Polistiren EPS: ~0,038–0,042 W/mK (XPS e ceva mai bun, dar atenție la difuzie vapori)
- Concluzie: pentru același R, materialele cu λ mic au nevoie de mai puțini cm.
Grosime echivalentă – valori orientative
Exemplu de echivalențe pentru un R-value țintă, în condiții seci și execuție corectă. Valorile pot varia în funcție de brand și λ exacte.
| Țintă aproximativă | Spumă (cel. închisă) | Vată minerală | Polistiren EPS |
|---|---|---|---|
| R ≈ 4,0 m²K/W | 9 cm | 15–16 cm | 15–17 cm |
| R ≈ 3,0 m²K/W | 7 cm | 11–12 cm | 12–13 cm |
| R ≈ 2,5 m²K/W | 6 cm | 9–10 cm | 10–11 cm |
Observație: în realitate, etanșeitatea scade adesea performanța vatei și a polistirenului (rosturi, întreruperi, tasare). Spuma pulverizată umple golurile, reduce infiltrațiile de aer și își păstrează grosimea.
Etanșeitate & punți termice (unde spuma câștigă)
- Spuma pulverizată formează un strat continuu, fără rosturi, pe lemn, zidărie, tablă, OSB, beton.
- Vata și polistirenul depind de montajul mecanic: tăieturi, rosturi, dibluri, adezivi → punți termice inevitabile.
- Curenții de aer prin rosturi pot sabota un R-value teoretic foarte bun. De aceea, în exploatare, spuma bate adesea grosimi mai mari din materiale tradiționale.
Durabilitate & comportament la apă
- Spumă celulă închisă – barieră de vapori integrată, rezistență mecanică superioară, nu absoarbe ușor apă; excelentă pentru mansarde, planșee peste sol, hale.
- Vată minerală – bună termic și fonic, dar poate reține umiditate; necesită barieră de vapori și execuție impecabilă.
- Polistiren (EPS) – sensibil la solvent/UV, rosturi vizibile, comportament mai slab la etanșeitate.
5) Montaj, timp și riscuri
- Spuma – lucrare rapidă, 1–2 treceri controlate; acoperă zone dificile (lucarne, grinzi, colțuri) fără tăieturi.
- Vată/Polistiren – multe operații manuale: măsurat, tăiat, ajustat, lipit/diblat, benzi, folii → timp mai lung, risc crescut de erori.
Cost total de proprietate (TCO)
Nu te uita doar la prețul pe m² astăzi. Gândește în 3 căsuțe:
- Material + manoperă (azi)
- Pierderi energetice (an de an)
- Reparații/refaceri dacă apar condens sau punți termice
De multe ori, spuma „pare” mai scumpă/m², dar:
- ai nevoie de mai puțini cm pentru aceeași performanță;
- economisești energie grație etanșeității;
- elimini costurile viitoare cu condens/mucegai/refaceri.
Exemple numerice simple
Scenariul A – Mansardă 120 m² (țintă R ≈ 4 m²K/W)
- Spumă (9 cm) → montaj în 1 zi, fără rosturi.
- Vată 16 cm → montaj 2–3 zile, barieră vapori + benzi, multe tăieturi la căpriori/lucarne.
În exploatare: spuma reduce infiltrațiile de aer în mod real → facturi mai mici iarna; riscul de condens scade mult.
Scenariul B – Pereți exteriori din interior, 60 m²
- Spumă 7 cm vs vată 12 cm: câștigi spațiu util și un perete rigidizat.
- Verifică ferestrele și trecerile – cu spumă etanșezi totul „dintr-un foc”.
Recomandări după tipul de proiect
- Mansardă / acoperiș interior: Spumă celulă închisă 8–10 cm. Barieră vapori integrată + etanșeitate.
- Pereți exteriori (din interior): Spumă celulă închisă 6–8 cm. Finisaje uscate peste (profile + gips-carton).
- Planșeu peste sol / parter rece: Spumă celulă închisă 6–8 cm. Adio miros de umezeală.
- Hală metalică: Spumă celulă închisă 5–6 cm pe pereți + acoperiș interior (stop condens).
- Pereți interiori / acustică: Spumă celulă deschisă 8–10 cm + barieră de vapori corectă, sau soluții acustice dedicate.
Întrebări frecvente (FAQ)
Q: Dacă pun mai multă vată, ajung la performanța spumei?
A: Teoretic, da (la același R), dar în practică pierzi prin rosturi și infiltrații de aer. Spuma câștigă prin etanșeitate.
Q: Pot combina materiale?
A: Da – de ex., spumă ca strat interior (etanșare + λ mic), peste care aplici soluția de finisaj dorită.
Q: Spuma „respiră”?
A: Celula închisă are barieră de vapori; se dimensionează corect stratificația pentru a evita punctul de rouă în materialele sensibile.
Concluzie
- La aceeași performanță (R), spuma cu celulă închisă are nevoie de mai puțini cm decât vata și polistirenul.
- Diferă nu doar grosimea, ci și etanșeitatea (unde spuma excelează) și durabilitatea la umiditate.
- Pe termen lung, în multe proiecte, TCO favorizează spuma.